Care sunt cauzele frecvente ale durerilor de gambe?

Gambele sunt formate din mușchi, os, nervi, tendoane și ligamente, toate acestea făcând parte din „sistemul musculoscheletic”.  Durerile sistemului musculoscheletic, inclusiv de gambe, reprezintă o problemă foarte frecventă care poate apărea la orice vârstă. Cauzele pot varia de la activitățile zilnice, cum ar fi suprasolicitarea prin exerciții fizice, mișcări repetate, postură anormală, ridicarea greutăților, până la afecțiuni de lungă durată, cum ar fi artrită, sau un risc mai mare de dureri musculoscheletice, pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Unele dintre cauzele zilnice ale durerilor de gambe

Entorse și întinderi

Entorsele și întinderile afectează mușchii și ligamentele. O entorsă poate apărea la ruperea sau răsucirea unui ligament – țesutul de legătură ar articulațiilor precum glezna sau genunchiul. Întinderea poate fi provocată de supraîntinderea sau ruperea unui mușchi la nivelul gambelor, picioarelor sau genunchilor. O entorsă sau întindere poate provoca durere, sensibilitate și slăbiciune în zona gleznei, piciorului, genunchiului sau altă zonă a gambei. Zona respectivă poate părea umflată sau învinețită și puteți avea probleme la susținerea greutății pe gamba sau piciorul afectat. De asemenea, puteți simți cârcei sau crampe ale mușchilor gambei (o senzație de strângere).

Durere musculară cu debut întârziat (febră musculară)

Este normal să simțiți dureri și rigiditate musculară timp de mai multe zile după efectuarea exercițiilor fizice. Acest fenomen se numește „durere musculară cu debut întârziat” (febră musculară). Poate apărea după ce efectuați o activitate nouă, un sport nou sau vă forțați mai mult decât în mod normal. Durerea și rigiditatea dispar în mod normal în 2 până la 5 zile. Dacă durerea durează mai mult sau se agravează, adresați-vă medicului dumneavoastră.

Crampe musculare

Crampele musculare ale gambelor pot apărea în orice moment, însă adeseori noaptea sau în repaus. Crampele apar când un mușchi al gambei se strânge, împiedicând mișcarea. Acestea pot afecta mușchiul gambei (sub genunchi), mușchii picioarelor și ai coapsei. Crampele pot dura de la câteva secunde până la 10 minute, dar sunt în general inofensive. Întinderea sau masarea mușchiului pot calma durerea în timpul crampei, însă majoritatea crampelor dispar fără să faceți nimic. Puteți resimți o durere de mușchi timp de până la 24 de ore după încetarea crampelor.

Genunchiul alergătorului

Durerile de genunchi sunt o simptom frecvent la alergători și pot apărea din multe cauze. Genunchiul alergătorului poate fi o durere în partea din față a genunchiului, în jurul genunchiului sau în spatele rotulei, în timpul alergării. Durerea poate fi surdă, ascuțită și severă. Trebuie să vă opriți din alergat și să vă odihniți genunchiul dacă aveți dureri de genunchi și să mergeți la medicul de familie dacă durerea nu dispare într-o săptămână.

Tendonul ischiogambier

Tendoanele ischiogambiere sunt tendoane (benzi rezistente de țesut) de pe partea din spate a coapsei, care leagă mușchiul mare al coapsei de os. Acestea nu sunt utilizate prea mult când stați în picioare sau mergeți, însă sunt foarte active când îndoiți genunchii, alergați, săriți Tendonul ischiogambier poate suferi un traumatism dacă faceți o mișcare bruscă, puternică, cum ar fi alergarea de pe loc sau o săritură, moment în care mușchii sau tendoanele se întind la maximum. Însă tendonul ischiogambier poate fi afectat treptat și de mișcările lente. Există 3 grade de traumatisme ischiogambiere: ușor, parțial și sever. Tendonul ischiogambier afectat poate începe să doară brusc, devine sensibil și greu de mișcat după o leziune ușoară, provoacă umflare, învinețire și slăbiciunea gambei dacă este rupt parțial și provoacă dureri mari, sensibilitate, învinețire și dificultăți la mers sau la statul în picioare în cazul unei leziuni severe.

Tendinită

Tendoanele leagă mușchii de oase la nivelul articulațiilor, cum ar fi genunchii. Când un tendon este afectat, se poate inflama, poate provoca durere și rigiditate la nivelul articulației. Leziunile de tendon se ameliorează în general în 2-3 săptămâni. Tendinita poate fi provocată de mișcări bruște, forțate sau repetitive, cum ar fi alergarea, săriturile sau aruncările.

Durerile de gleznă

Entorsele gleznei sunt cele mai frecvente traumatisme ale mușchilor și ligamentelor la persoanele active. Pentru a afla mai multe despre entorsele și întinderile la nivelul gambelor, citiți aici. O altă cauză a durerilor de gleznă este o leziune a tendonului din spatele gleznei, denumit tendonul lui Ahile. Acest tendon leagă mușchiul de osul gambei și, când suferă o leziune, poate provoca dureri și inflamație în partea din spate a gleznei sau călcâiului. Această durere poate fi continuă sau bruscă și ascuțită. Poate fi mai grav la prima oră a dimineații. Alergătorii pot simți durere la nivelul tendonului lui Ahile din cauza uzurii acestuia. O durere ascuțită, apărută brusc, poate semnala o ruptură de tendon; în acest caz, trebuie să mergeți imediat la medic.

Dureri de călcâi

Pot exista mai multe cauze ale durerilor de călcâi, dar acestea pot fi tratate în general acasă. Durerile de călcâi sunt adesea provocate de suprasolicitarea prin exerciții fizice sau purtarea pantofilor prea strâmți. Alte cauze includ fasciita plantară, care se resimte ca o durere ascuțită între arcada piciorului și călcâi și se agravează în timpul mersului. Roșeața, umflarea și durerea surdă la nivelul călcâiului pot fi semne ale bursitei (citiți despre bursită mai jos) Durerea ascuțită, apărută brusc, împreună cu umflarea, senzația de pocnitură sau plesnet în timpul unui traumatism și dificultățile de mers pot indica fractura unui călcâi sau ruperea tendonului lui Ahile. Trebuie să solicitați asistență medicală de urgență dacă aveți dureri severe de călcâi după un traumatism sau dacă durerea se agravează sau revine, nu se ameliorează după ce vă tratați acasă timp de 2 săptămâni, aveți o senzație de furnicături sau pierderea sensibilității la un picior sau dacă aveți diabet și dureri de călcâi.

Dureri tibiale

Durerea și sensibilitatea în zona din față a gambei, partea de jos (tibie) poate fi un semn al sindromului de stres tibial. Sindromul de stres tibial este în general provocat de exercițiile fizice și nu este grav. Acesta apare când suprasolicitați gambele, în special dacă începeți să faceți exerciții fizice după o perioadă de inactivitate. De asemenea, alergarea și săriturile pe suprafețe dure sau tehnica de alergare incorectă pot provoca sindromul de stres tibial.

Unele dintre cauzele medicale și de lungă durată ale durerilor de gambe

Boala arterială periferică (BAP)

BAP este o afecțiune frecventă în care acumularea de grăsimi sub forma depozitelor în artere restricționează debitul sângelui în mușchii gambieri, provocând durerile gambelor în timpul mersului. Este posibil ca unele persoane să nu aibă simptome. Durerile pot fi ușoare până la severe, însă în general dispar după un repaus de câteva minute. Deseori sunt afectate ambele gambe în același timp, dar durerea poate fi mai gravă la una dintre ele. Simptomele apar adesea lent, în timp, însă dacă se dezvoltă rapid sau se agravează brusc pot indica o problemă gravă care necesită asistență medicală imediată.

Poliartrită reumatoidă

Poliartrita reumatoidă este o afecțiune de lungă durată care provoacă dureri, umflarea și rigiditatea articulațiilor, cum ar fi la nivelul picioarelor. Aceasta este provocată de sistemul imunitar care atacă din greșeală celulele care căptușesc articulațiile, iar acestea sunt umflate, rigide și dureroase. În cele din urmă, poate provoca leziuni ale articulațiilor, cartilajelor și osului. Deși poate apărea în orice articulații, aceasta afectează cel mai adesea articulațiile mici, cum ar fi ale mâinilor și gambelor, în primă instanță. Boala poate afecta ambele părți ale corpului în același timp. Durerea este în general pulsatilă, persistentă și în general mai gravă dimineața, după o perioadă de repaus. Rigiditatea matinală în osteoartrită dispare în general în 30 de minute de la ridicarea din pat, însă rigiditatea matinală în poliartrita reumatoidă durează adesea mai mult. Articulațiile afectate de artrită sunt adesea umflate, sensibile și calde la atingere.

Osteoartrită

Spre deosebire de poliartrita reumatoidă, durerile din osteoartrită sunt provocate de ruperea sau uzarea cartilajului protector din jurul capetelor oaselor. Aceasta provoacă durerea, umflarea și problemele la nivelul articulațiilor în timpul mișcării. De asemenea, se pot dezvolta excrescențe osoase, care pot duce la înroșirea și umflarea zonei. Este posibil să aveți osteoartrită dacă simțiți un scrâșnet sau trosnet la îndoirea articulațiilor gambelor, cum ar fi genunchii. De asemenea, puteți avea dureri articulare care se agravează dacă vă mișcați articulațiile și rigiditate care durează mai mult de 30 de minute.

Bursită

Articulațiile dureroase și umflate pot fi un semn al bursitei, care apare când un săculeț plin cu lichid care căptușește articulația, denumit bursă, este inflamat și umflat. Este posibil să simțiți o durere persistentă într-una dintre articulații, cu sensibilizarea și încălzirea pielii din jurul articulației, care poate deveni și ea umflată și dureroasă la mișcare și apăsare.

Sciatica

Nervul sciatic este un nerv care pornește din zona lombară până la picioare. Dacă este iritat sau comprimat, provoacă sciatica. Există mai multe cauze ale sciaticii, dar cea mai frecventă cauză este când un țesut cartilaginos moale sau disc intervertebral alunecă din poziția lui („hernie de disc”) și exercită un efect de frecare asupra nervului sciatic. Poate provoca durere, furnicături, amorțeală sau slăbiciune la nivelul feselor, spatelui gambei sau la nivelul piciorului și degetelor de la picioare. În general se poate ameliora în 4-6 săptămâni, dar poate dura mai mult

Gută

Guta este un alt tip de artrită care provoacă dureri articulare bruște, severe, în general la degetul mare de la picior, dar poate fi simțită și în alte articulații ale picioarelor, precum și la nivelul genunchilor, mâinilor, încheieturilor sau coatelor. În zona articulației afectate pielea pot fi înroșită și inflamată. Fără tratament, un puseu de gută poate dura 1-2 săptămâni. Trebuie să mergeți imediat la medicul de familie în timpul puseurilor, pentru a le împiedica să se prelungească și pentru a preveni afectarea continuă a articulațiilor.

Când să solicitați asistență medicală pentru durerile de gambe

Mergeți la medicul de familie:

  • Dacă v-ați accidentat și leziunea nu se ameliorează după ce o tratați acasă, durerea sau inflamația se agravează și este asociată cu febră sau aveți o stare febrilă și frisoane (acesta poate fi un semn de infecție)
  • Dacă aveți o leziune cu învinețirea pielii care se agravează, aveți dureri dacă vă lăsați greutatea pe piciorul respectiv, simțiți articulațiile rigide sau aveți dificultăți la mișcare.
  • Dacă v-ați accidentat în spatele coapsei (mușchiul ischiogambier) sau un tendon al gambei și:
    • credeți că este o leziune gravă, nu se vindecă sau simptomele se agravează.
    • simptomele nu se ameliorează în câteva săptămâni, aveți dureri puternice, credeți că aveți o ruptură de tendon sau ați auzit o pocnitură sau plesnet atunci când a început durerea.
  • Dacă aveți crampe la nivelul gambelor și acestea vă perturbă somnul, aveți amorțeală sau inflamație la nivelul gambelor sau crampele durează mai mult de 10 minute.
  • Dacă aveți dureri de călcâi și acestea sunt severe sau vă împiedică activitățile normale, se agravează sau revin, nu se ameliorează după 2 săptămâni, aveți furnicături sau pierderea senzațiilor la nivelul piciorului sau aveți diabet (problemele piciorului se pot agrava dacă aveți diabet)
  • Dacă aveți dureri tibiale sau v-ați lovit la tibie și durerea este severă, se agravează sau nu se ameliorează după o săptămână
  • Dacă aveți dureri de gambe care reapar când practicați exerciții fizice, în special dacă nu aveți alte probleme de sănătate și indiferent de vârstă, este posibil să aveți boala arterială periferică
  • Dacă aveți bursită sau sciatică și
    • simptomele nu s-au ameliorat sau vă simțiți mai rău după 1 sau 2 săptămâni, aveți temperatură ridicată sau o stare febrilă și frisoane,
    • nu puteți mișca articulația afectată sau aveți dureri foarte severe, ascuțite sau înțepătoare la nivelul articulației
    • sciatica vă împiedică să vă desfășurați activitățile obișnuite
  • Dacă credeți că aveți gută și durerea se agravează sau aveți febră foarte mare (fierbințeală și frisoane), senzație de rău sau nu puteți să mâncați, acestea simptome pot sugera că aveți o infecție în interiorul articulației și este posibil să aveți nevoie de ajutor medical. Solicitați asistență medicală dacă aveți simptome ale gutei prima dată sau dacă aveți gută și tratamentele obișnuite nu vă ajută.

Mergeți la UPU sau apelați 112 dacă:

V-ați accidentat la picior și:

  • ați auzit un trosnet când s-a produs leziunea; gamba, genunchiul, piciorul sau glezna și-a schimbat forma sau se îndoaie într-un unghi anormal sau zona gambei este amorțită, simțiți furnicături și înțepături, și-a schimbat culoarea sau este rece la atingere. Este posibil să aveți un os rupt și veți avea nevoie de o radiografie.
  • aveți o durere severă după un traumatism, stare de leșin, amețeală sau stare de rău din cauza durerii, simțiți un scrâșnet sau pocnitură la momentul traumatismului sau nu puteți să mergeți.

Aveți sciatică și

  • simptomele sciaticii se simt pe ambele părți ale corpului
  • aveți dureri, slăbiciune sau amorțeală la nivelul ambelor gambe care devin mai severe sau se agravează, simțiți amorțeală în zona organelor genitale sau în zona feselor (în jurul anusului)
  • vă este greu să începeți urinarea, nu puteți să urinați sau nu puteți să controlați eliminarea urinei sau scaunul, nu conștientizați când se apropie eliminarea scaunului – și nu sunt lucruri normale pentru dumneavoastră

(Acestea pot fi simptome ale unei probleme de spate grave care trebuie tratată în spital cât mai rapid posibil)

Cum să calmați durerile de gambe

Metoda RICE pentru entorse și întinderi, dureri de călcâi și traumatisme ischiogambiere

RICE (rest, ice, compression, elevation) înseamnă repaus, aplicare de gheață, compresie și ridicarea membrului afectat: 

Repaus – întrerupeți toate exercițiile fizice sau activitățile și încercați să nu vă sprijiniți pe zona accidentată.

Gheață – aplicați o pungă de gheață (sau o pungă de legume congelate învelite într-un prosop) pe leziune până la 20 de minute la fiecare 2 sau 3 ore.

Compresie – înfășurați un bandaj în jurul leziunii pentru susținere.

Ridicare – țineți piciorul ridicat pe o pernă cât mai mult posibil.

Pentru a ajuta la prevenirea umflării, încercați să evitați căldura (cum ar fi băile fierbinți și comprese calde), alcoolul și masajele în primele zile. Când puteți mișca zona accidentată fără ca durerea să vă împiedice, încercați să o mișcați periodic, astfel încât articulația sau mușchiul să nu devină rigide.

Aplicarea unei comprese cu gheață poate să vă ajute și în cazul durerilor de genunchi și al bursitei. Totuși, dacă aveți sciatică, compresele calde vă pot ajuta dacă le aplicați pe zonele dureroase.

Masaj și exerciții de întindere pentru febra musculară, crampe musculare, dureri de genunchi, sciatică și traumatisme ischiogambiere,

Exercițiile de întindere și masajul mușchilor pot calma durerile dacă aveți crampe musculare, deși majoritatea crampelor dispar fără să faceți nimic. Masajul ajută și în febra musculară. Este posibil ca medicul să vă sugereze exerciții de întindere pentru calmarea sciaticii, împreună cu alte exerciții fizice. Exercițiile ușoare de întindere vă pot ajuta în traumatismele ischiogambiere după calmarea durerii. Întinderile ușoare, efectuate regulat, ajută în durerile de călcâi și durerile de genunchi.

Fizioterapie

Medicul vă poate recomanda fizioterapia ca tratament pentru tendinită, sindrom de stres tibial, luxații și întinderi, precum și sciatică. De asemenea, fizioterapia poate servi ca tratament auxiliar în poliartrita reumatoidă.

Analgezice și antiinflamatoare

Antiinflamatoarele pot ajuta la calmarea durerii musculare apărute în urma crampelor sau a durerilor de gambe provocate de luxații și întinderi, calmarea febrei musculare, a traumatismelor ischiogambiere, sindromului de stres tibial, artritei reumatoide, osteoartritei, brusitei sau gutei. Antiinflamatoarele sub formă de gel sau emplastru medicamentos pot ajuta la calmarea durerilor și inflamației din cauza entorselor, întinderilor și tendinitei.

Activitatea fizică este bună pentru problemele de gambe?

Pentru unele tipuri de dureri de gambe, exercițiile fizice sunt bune, însă pentru alte tipuri de dureri nu sunt.  Iată câteva sfaturi despre când este nevoie să continuați mișcarea și când este nevoie să vă odihniți dacă vă dor gambele:

  • Dacă alergați și aveți dureri de genunchi, la nivelul tendonului lui Ahile sau al tibiei, este o idee bună să vă odihniți și să nu mai alergați o perioadă, pentru a permite recuperarea după traumatism. Puteți să încercați să alergați după dispariția durerii, dar trebuie să mergeți la medicul de familie dacă durerea nu dispare sau revine când alergați.
  • Dacă suferiți un traumatism ischiogambier, începeți să faceți exerciții ușoare de întindere după ce durerea începe să dispară, dar procedați cu atenție pentru a nu trece direct la exerciții solicitante, deoarece traumatismul se poate agrava. Puteți reveni la exercițiile ușoare, cum ar fi mersul pe jos, mersul pe bicicletă sau exercițiile de întărire a ischiogambierilor, după câteva zile de întinderi. Este important să nu uitați că evitarea exercițiilor fizice pentru un timp îndelungat poate duce la micșorarea mușchilor ischiogambieri și formarea țesutului cicatricial în jurul rupturii.
  • Dacă aveți avut tendinită, poate fi necesar să schimbați tipurile de exerciții pe care le faceți, pentru a împiedica tendinita să revină. De exemplu, mișcările repetitive ca alergarea sau săriturile pot provoca tendinita. De asemenea, trebuie să vă încălziți corespunzător înainte de a face exerciții fizice și să efectuați exerciții de întindere a gambelor după activitatea sportivă. Pentru a reduce riscurile de leziuni ale tendoanelor, trebuie să purtați pantofi cu susținere bună și branțuri când faceți sport și să luați pauze regulate în timpul exercițiilor repetitive.
  • Există exerciții pe care le puteți face pentru a reduce durerile de călcâi. Întrebați medicul de familie sau fizioterapeutul despre exercițiile adecvate pentru dumneavoastră.
  • Dacă aveți sindrom de stres tibial, va trebui să treceți la exerciții ușoare, cum ar fi înotul sau yoga, în perioada de vindecare. Nu uitați să vă încălziți înainte și să efectuați exerciții de întindere după activitatea sportivă. Nu încercați să faceți aceleași exerciții care v-au provocat sindromul de stres tibial. Poate fi necesar să vă construiți treptat rutina de exerciții.
  • Exercițiile efectuate cu regularitate vă pot ajuta la ameliorarea simptomelor unor boli ca boala arterială periferică, poliartrita reumatoidă, osteoartrita și sciatica
  • Dacă aveți osteoartrită sau gută, evitați exercițiile care vă suprasolicită articulațiile. Activitățile precum înotul și mersul pe bicicletă sunt preferabile, deoarece nu vă forțează articulațiile să suporte greutatea.
  • Exercițiile fizice regulate sunt recomandate pentru toată lumea, deoarece pot reduce riscul de dezvoltare a multor boli, pot ameliora stresul, pot ajuta la menținerea mobilității articulațiilor și pot întări mușchii care susțin articulațiile. Exercițiile vă pot face să pierdeți în greutate dacă sunteți supraponderal(ă), ceea ce vă suprasolicită suplimentar articulațiile.
  • Identificați cele mai bune activități și cel mai bun echilibru pentru dumneavoastră. Este bine să creșteți treptat numărul exercițiilor, în special după ce ați suferit un traumatism.

Întrebări frecvente

Care este principala cauză a durerilor de gambe?

Nu există o cauză principală a durerilor de gambe; pot exista multe cauze. Citiți aici pentru unele dintre cele mai frecvente cauze ale durerilor de gambe.

Cum îmi dau seama dacă durerile de gambe sunt grave?

Citiți aici pentru situații posibile în care trebuie să mergeți la medicul de familie sau la UPU pentru durerile de gambe.

Durerile de gambe sunt un simptom al unei boli?

Există mai multe afecțiuni asociate cu durerile de gambe, inclusiv unele boli. Citiți aici pentru unele dintre bolile care ar putea provoca dureri de gambe.

Cum pot să scap de durerile de gambe?

În funcție de cauza durerilor de gambe, există mai multe metode de a trata durerea. Citiți aici pentru unele metode de ameliorare a durerilor de gambe.

Referințe: